Cât timp te joci cu copilul tău?

mom playing with baby.jpgEste o întrebare care poate avea o sumedenie de răspunsuri, dar pe unul dintre ele îl putem anticipa cu toții - aproape cu siguranță: Nu petrec suficient timp cu copilul meu! Este un răspuns pe care îl întâlnesc deseori la grupele de părinti de la grădiniță sau în cabinet.

Dacă luăm în considerare tumultul vieții cotidiene și dinamica familiei contemporane, răspunsul conține un adevăr dureros. Ceea ce face adevărul și mai crunt este acel sentiment de vină pe care părinții îl asociază cu lipsa lor îndelungată din mijlocul familiei. Acest sentiment are nevoie să fie alinat și compensarea poate fi de ordin material. Consideram că avem, totuși, resurse să avem un copil fericit. Rafturile de acasă ale dulapurilor copiilor noștri sunt pline de jocuri care știu să facă de toate. De multe ori, seara, punem capul pe pernă cu acel gust amar al neîmplinirii alături de copiii noștri.

Copiii au nevoie de puține lucruri pentru a fi fericiți. Îi observ în jocul lor afară. Se joacă ore în șir fără mașini sofisticate sau jocuri inteligente. Pur și simplu se bucură SĂ FIE alături de ceilalți copii învârtindu-se în jurul unui copac, scormonind după furnici în nisip, observând gândacii și cărăbușii în zbor... Nimic nu pare să le umbrească fericirea.

Cu toate acestea au mereu nevoie de noi, să le oferim acel sentiment de plin. Cu siguranță cunoaștem faptul că mulțumirea vine din sentimentul reciproc de bine pe care ni-l oferim în interacțiunea cu ei. Un părinte poate petrece ore în șir cu copilul său fără să-i ofere copilului acel sentiment că "îi este de ajuns", căci mulțumirea vine din calitatea interacțiunii cu copilul și mai puțin din cantitatea de timp acordată.

mom-and-daughter.jpgAstfel părinții pot învăța cum să ofere timp special copilului fără a fi nevoie să petreacă ore în șir alături de el. Timpul special este acel timp acordat numai și numai copilului. Este un timp în care suntem acolo lângă el, însoțindu-l în călătoria lui prin intermediul jocului, fără a-i pune piedici și fără a-l întrerupe.

Când promitem că acordăm timp special copilului este important să ne asigurăm că ne putem ține de promisiune și că - în acel interval de timp - nu ne va deranja nici telefonul, nici soneria, nici borșul care fierbe pe foc. E bine să ne focusăm total asupra copilului, creând astfel acel sentiment de "plin".

Foarte important este ca în acel interval de timp să alegem împreună cu copilul un joc sau o modalitate de a ne binedispune, fără a avea ca scop să îl învățăm ceva anume. Timpul special însemnă conectare, înseamnă "sunt aici numai și numai pentru tine". Imaginați-vă ce ar însemna pentru dvs. să beneficiați de acest timp special din partea partenerului de cuplu sau din partea unui părinte drag. Ce ar însemna să ne golim mintea de atâtea gânduri și să fim PREZENȚI timp de o oră alături de copilul nostru drag. Copilul învață că este la fel de important ca celelalte activități - din viața noastră - cărora le acordăm mare atenție.

Aș fi extrem de bulversată dacă - într-o bună zi - Iasmina ar veni la cabinet și mi-ar spune "Mami, cât costă o oră cu tine? Uite am acești bani în pușculiță, crezi că sunt de ajuns să pot petrece o oră numai cu tine?"

Există o specificație pe care doresc să o fac vis-à-vis de copiii prim-născuți. Părinților le vine greu să înțeleagă că acești copii prim-născuți duc dorul acelui timp special petrecut doar cu părintii lor - fratele cel mic fiind nelipsit, clipă de clipă, din viața lor. Dacă cel de-al doilea frate ia viata așa cum este, iubindu-i necondiționat pe toți cei pe care îi întâlnește în propria lui familie, primul născut învață să-l iubească și să îl accepte pe frățiorul lui. Timpul special petrecut uneori doar cu părintii, fără frățiorul lui, îi va reda acel sentiment că este la fel de important ca atunci când nimeni altcineva nu îi stătea în cale, ca atunci când era singurul copil al familiei.

Așadar: Tu cât timp te joci cu copilul tău?

3 responses to "Cât timp te joci cu copilul tău?"

  1. Excelent articolul.

  2. Mulțumesc, Nirvana. Îmi este și mie de ajutor uneori să îl recitesc.

  3. Da, cred că ar trebui printat de fiecare părinte - în mai multe exemplare - și pus la vedere. :P

Leave a Reply

Mail will not be published